Sari la conținut
worldfires
AO · Angola · –

Incendiul de la Menongue, 14 septembrie 2022 Menongue

Stins · ultima detecție 8 oct. 2022, 00:03 UTC

Focul a pornit pe 14 septembrie 2022 în Menongue, Angola, iar sateliții l-au văzut arzând timp de 25 de zile. Sistemul mondial GWIS al Copernicus a reconstituit din punctele fierbinți un perimetru ars de 15.121 hectare, împărțit între o singură comună.

Este al 58-lea ca mărime din Cuando Cubango din 2016 (din 504 cu pagină). Al 9-lea din Angola în 2022, din 143.

Suprafață arsă
15.121ha
perimetru GWIS (Copernicus)
Durată
25de zile
14 sept. 2022 – 8 oct. 2022
Comune afectate
1
comune
A început pe
14 sept.
2022
Focare termice
621
într-un singur focar: 82 MW
Pericol la început
81
Foarte extrem · indice FWI
Putere medie zilnică
322MW
puterea detectată pe zi, în medie

Unde a ars

FOCARE PE ZI 14 sept.8 oct.
8 oct. 2022

Cum a evoluat, zi de zi

14 sept. 2022 · 1 MW · 1 15 sept. 2022 · 55 MW · 8 16 sept. 2022 · 42 MW · 10 17 sept. 2022 · 457 MW · 29 18 sept. 2022 · 241 MW · 18 19 sept. 2022 · 92 MW · 9 20 sept. 2022 · 228 MW · 16 21 sept. 2022 · 513 MW · 37 22 sept. 2022 · 310 MW · 34 23 sept. 2022 · 816 MW · 55 24 sept. 2022 · 889 MW · 60 25 sept. 2022 · 528 MW · 71 26 sept. 2022 · 496 MW · 79 27 sept. 2022 · 854 MW · 61 28 sept. 2022 · 804 MW · 50 29 sept. 2022 · 222 MW · 10 30 sept. 2022 · 162 MW · 18 1 oct. 2022 · 334 MW · 26 2 oct. 2022 · 234 MW · 18 3 oct. 2022 · 25 MW · 3 4 oct. 2022 · 67 MW · 5 5 oct. 2022 · 25 MW · 2 8 oct. 2022 · 0 MW · 1
14 sept. 19 sept. 24 sept. 29 sept. 4 oct.

Puterea radiativă detectată în fiecare zi, în megawați, și numărul de focare. Bara magenta marchează ziua de activitate maximă.

Pe ce vreme a ars

37°maximă
53km/h · rafală maximă
9%umiditate minimă

Nu plouase (1 mm sau mai mult) de peste două luni când a început. După incendiu a venit ploaia: 1,1 mm pe 16 oct..

Zona mai arsese

77 % din perimetru se suprapune cu incendii anterioare înregistrate din 2016: 44 ha în 2016, 953 ha în 2017, 2.206 ha în 2018, 9.526 ha în 2019, 199 ha în 2021. O parte a ars de mai multe ori, de aceea cifrele fiecărui an însumează mai mult decât cele 11.624 ha care arseseră deja.

Cât de mare este?

5 km
A ars echivalentul a 64 % din suprafața pe care o are București (151 km² față de 236 km²).

Limita: București — geoBoundaries · World Bank (CC BY 4.0).

Se compară mărimea, nu locul: cele două forme sunt la aceeași scară, cu nordul în sus, centrate una peste alta.

Ce s-a întâmplat în fiecare comună

  1. Menongue a început aici
    15.267 ha a ajuns pe 14 sept.
    0,6 %

Suprafața arsă în fiecare localitate, din intersectarea perimetrului GWIS cu limitele administrative. Distanța este de la punctul care marchează centrul fiecărei zone la cel mai apropiat foc: că a rămas la un kilometru nu înseamnă că a ajuns la case.

Oameni și clădiri în perimetru

GHSL 2020
Suprafață construită< 0,1 ha
Locuitori< 20

În perimetru nu exista o suprafață construită notabilă și aproape nimeni nu locuia acolo (GHSL 2020, estimare din satelit).

Este o estimare pe celule de 100 m, făcută din imagini satelitare și recensăminte: nu înseamnă că au ars case sau că au existat victime. Perimetrul include și zone care nu au ars.

Sursa: Global Human Settlement Layer (GHS-BUILT-S și GHS-POP R2023A), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, © Uniunea Europeană, CC BY 4.0. Suma din perimetru calculată de WorldFires. human-settlement.emergency.copernicus.eu

Vremea zi de zi

Reanaliza ERA5 a ECMWF în punctul incendiului, referința pentru vremea trecută, și indicele canadian de pericol FWI, același folosit de Copernicus, calculat de WorldFires cu aceste date. Zilele următoare merg până la prima ploaie.

Open-Meteo.com (CC BY 4.0) · Copernicus Climate Change Service (ERA5)

A pornit cu 60 de zile fără ploaie: 84 % din suprafața din Angola

Zi Maximă Umiditate min. Rafală max. Ploaie Pericol (FWI)
14 sept. 32,2 °C 18 % 47 km/h 0,0 mm Foarte extrem 81
15 sept. 32,1 °C 14 % 42 km/h 0,0 mm Foarte extrem 74
16 sept. 31,2 °C 13 % 42 km/h 0,0 mm Foarte extrem 70
17 sept. 32,3 °C 12 % 31 km/h 0,0 mm Extrem 59
18 sept. 33,9 °C 14 % 23 km/h 0,0 mm Foarte ridicat 46
19 sept. 33,2 °C 14 % 29 km/h 0,0 mm Extrem 59
20 sept. 32,5 °C 12 % 30 km/h 0,0 mm Extrem 59
21 sept. 33,0 °C 12 % 36 km/h 0,0 mm Extrem 62
22 sept. 34,1 °C 11 % 23 km/h 0,0 mm Extrem 50
23 sept. 35,4 °C 9 % 29 km/h 0,0 mm Extrem 66
24 sept. 35,9 °C 13 % 33 km/h 0,0 mm Foarte extrem 71
25 sept. 34,8 °C 17 % 40 km/h 0,0 mm Foarte extrem 75
26 sept. 34,4 °C 14 % 30 km/h 0,0 mm Extrem 53
27 sept. 35,8 °C 13 % 27 km/h 0,0 mm Foarte ridicat 47
28 sept. 36,1 °C 13 % 45 km/h 0,0 mm Foarte extrem 82
29 sept. 33,8 °C 17 % 43 km/h 0,0 mm Foarte extrem 78
30 sept. 34,1 °C 17 % 27 km/h 0,0 mm Extrem 55
1 oct. 35,7 °C 11 % 40 km/h 0,0 mm Foarte extrem 76
2 oct. 34,6 °C 14 % 45 km/h 0,0 mm Foarte extrem 85
3 oct. 35,9 °C 11 % 42 km/h 0,0 mm Foarte extrem 73
4 oct. 36,1 °C 10 % 33 km/h 0,0 mm Foarte extrem 71
5 oct. 36,8 °C 11 % 42 km/h 0,0 mm Foarte extrem 84
6 oct. 35,5 °C 14 % 33 km/h 0,0 mm Foarte extrem 73
7 oct. 36,3 °C 11 % 40 km/h 0,0 mm Foarte extrem 79
8 oct. 34,6 °C 13 % 53 km/h 0,0 mm Foarte extrem 90
9 oct. după 33,8 °C 13 % 49 km/h 0,0 mm Foarte extrem 83
10 oct. după 34,1 °C 14 % 54 km/h 0,0 mm Foarte extrem 86
11 oct. după 34,4 °C 12 % 49 km/h 0,0 mm Foarte extrem 81
12 oct. după 35,3 °C 14 % 46 km/h 0,0 mm Foarte extrem 81
13 oct. după 34,4 °C 17 % 33 km/h 0,0 mm Extrem 66
14 oct. după 35,1 °C 16 % 43 km/h 0,0 mm Foarte extrem 80
15 oct. după 33,6 °C 16 % 43 km/h 0,0 mm Extrem 62
16 oct. după 31,3 °C 27 % 36 km/h 1,1 mm Foarte ridicat 48

Gemenii săi: au pornit pe aceeași vreme

A pornit cu un FWI de 80,8 și o umiditate minimă de 18 %; înainte: peste două luni fără ploaie. Incendii din zonă pornite pe o asemenea vreme din 2016: 52.

FWI la pornire 80,8
Umiditate minimă 18 %
Zile fără ploaie 60+
acest foc gemeni aleși restul zonei
Aproape identiciAsemănători

Contururile celor mai asemănători gemeni

Incendiul de la Cuangar, iunie 2016
6.546 ha 3 zile FWI 81,0 Umiditate min. 21 % la 108 km, în 2016

Prima ploaie (1 mm sau mai mult) după final: niciuna în următoarele zece zile.

Ce s-a întâmplat cu ei

13 zile
durată mediană
7.674 ha
suprafață mediană
21 %
au trecut de 10.000 ha
1,4 mm
ploaia de la final (mediană; au avut-o 14 din 52)

A fost de 2,0 ori mai mare decât mediana gemenilor săi și a durat 25 de zile, față de 13 zile.

Doar 5 din cei 52 gemeni ai săi au ars mai mult. Vremea din prima zi nu explică totul: contează și vântul din zilele următoare, combustibilul și intervenția. La 38 din 52 n-a căzut nici 1 mm în cele zece zile de după final: s-au stins fără ploaie. La ceilalți, prima zi cu ploaie a adus o mediană de 1,4 mm.

Este o bancă de cazuri analoage: arată ce se întâmplă de obicei, nu ce se va întâmpla. Sub 15 gemeni nu dăm cifre. Cum calculăm

Cum s-a terminat

1,1 mmprima ploaie
16 oct.la 8 zile după final
53km/h · rafală max.

A fost considerat încheiat pe 8 oct., iar pe 16 oct. au căzut 1,1 mm. Nu știm dacă l-a stins ploaia sau intervenția. Gemeni cu ploaie la final: 14 din 52, cu o mediană de 1,4 mm.

Meteo de pe pagină: Open-Meteo.com (CC BY 4.0) · Copernicus Climate Change Service (ERA5)

Cum se alege un geamăn

  • Aceeași zonă: incendii deja încheiate la mai puțin de 250 km de acesta, din 2016.
  • Același start: se compară FWI din prima zi, umiditatea minimă din acea zi și zilele consecutive fără ploaie de dinainte. Cursorul stabilește cât pot să difere.
  • Doar pagini cu date meteo definitive (reanaliza ERA5), calculate la fel ca ale acestui incendiu; rămân pe dinafară arderile agricole sau de pășuni și paginile cu date în verificare.
  • Rămân pe dinafară cele care ardeau în același timp cu acesta (cu o săptămână înainte sau după): au aceeași perioadă de vreme și nu contează ca precedent.
  • Se ordonează după asemănare și se desenează contururile primilor cinci.

Cum calculăm

Înainte și după, din satelit

Trage linia ca să compari același teren înainte de incendiu și după.

Înainte · 7 sept. 2022
După · 15 oct. 2022

Dacă ziua e înnorată, schimbă data: fiecare satelit trece o dată pe zi. În culori false, arsura apare maro sau roșiatică.

Fumul

CAMS · Copernicus

Pe 28 septembrie 2022 aerul de lângă foc a ajuns la 94 µg/m³ de PM2,5. Media zilei a fost 54: de 3,6 ori valoarea zilnică recomandată de OMS (15).

Vârf de PM2,594 µg/m³
Zile peste prag27 de zile
PM10134 µg/m³
Grosime optică1,43
12 sept.18 sept.24 sept.30 sept.6 oct.
Bun Acceptabil Moderat Rău Foarte rău Extrem

Particule din modelul CAMS al Copernicus în centrul perimetrului; nu sunt măsurători din fiecare localitate. Bara deschisă este maximul celei mai rele ore, cea închisă media zilei.

Open-Meteo.com (CC BY 4.0) · Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS)

Tabelul detecțiilor · 621Fiecare focar termic din satelit, unul câte unul, cu ora, satelitul, puterea și coordonatele.
⬇ Descarcă CSV Orele în UTC. Fiecare detecție este un pixel de 375 m: un incendiu mare produce sute pe trecere.
Data și oraSatelitFRP (MW)LatLon

Alte incendii din zonă

Toate incendiile din Angola

Întrebări frecvente

Cât a durat incendiul de la Menongue?
Potrivit focarelor termice detectate de sateliți în interiorul perimetrului, a ars între 14 septembrie 2022 și 8 octombrie 2022 (25 de zile). Perimetrul îl datează între 15 septembrie 2022 și 1 octombrie 2022.
Ce suprafață a ars?
Perimetrul reconstituit de GWIS (Copernicus) din punctele fierbinți are 15.121 hectare (151,2 km²). Este o estimare: cifrele oficiale ale fiecărei țări pot diferi.
Ce comune au ars?
Focul a intrat doar în Menongue (15.267 ha, 0,6 %).
Cum a fost vremea?
În timpul incendiului s-au atins 36,8 °C, o umiditate minimă de 9 % și rafale de 53 km/h. Pericolul de incendiu (FWI) a ajuns la 90, clasa Foarte extrem.
De unde vin aceste date?
Din perimetrul ars GWIS (Copernicus), punctele fierbinți VIIRS de la NASA FIRMS și limitele administrative din Angola (geoBoundaries). Nu este un raport oficial.
Cum s-au terminat incendiile pornite pe o vreme asemănătoare în această zonă?
Incendii la mai puțin de 250 km pornite din 2016 cu FWI, umiditate și perioadă secetoasă asemănătoare: 52. Durata lor mediană a fost de 13 zile, iar suprafața mediană de 7.674 ha; 21 % au trecut de 10.000 ha. Doar 5 din cei 52 gemeni ai săi au ars mai mult. Vremea din prima zi nu explică totul: contează și vântul din zilele următoare, combustibilul și intervenția. La 38 din 52 n-a căzut nici 1 mm în cele zece zile de după final: s-au stins fără ploaie. La ceilalți, prima zi cu ploaie a adus o mediană de 1,4 mm.

Unde se verifică

O detecție din satelit nu este un raport oficial. Cifrele definitive și starea incendiului sunt publicate de serviciul de urgență al fiecărei țări.

Verificare din satelit

Istoricul acestei fișe · 2 Modificări de suprafață, date, nume, registru oficial sau fișe unite, comparate în fiecare noapte din 24 octombrie 2026.
  1. Ultima zi cu foc: 1 octombrie 2022 → 8 octombrie 2022.
  2. Data de început: 15 septembrie 2022 → 14 septembrie 2022.

RSS Modificările acestei fișe Cu verificările și versiunea citabilă

Ceva nu se potrivește în această fișă?

Fișa este făcută din date satelitare și registre oficiale și uneori greșește: date greșite, localitatea greșită, două incendii unite sau ceva ce nu a fost un incendiu de vegetație. Dacă știi incendiul îndeaproape — locuiești acolo, l-ai văzut, ai lucrat la stingere sau l-ai relatat ca jurnalist —, spune-ne ce s-a întâmplat de fapt și vom verifica.

Semnalează o eroare
Ce crezi că este greșit?

Vom folosi e-mailul doar pentru a-ți răspunde la această semnalare. Confidențialitate.

De unde știm asta
  • Perimetru: GWIS (Copernicus), reconstruit din focare termice, nu măsurat pe imagini.
  • Date ajustate cu focarele VIIRS din interiorul perimetrului, care indica intervalul 15 septembrie 2022 – 1 octombrie 2022. 621 de focare VIIRS de la Suomi-NPP în aceste date.
  • Nu am asociat această fișă cu nicio înregistrare oficială.
  • Vremea: reanaliza ERA5 a Copernicus în punctul incendiului, în celule de circa 25 km.
  • Suprafața construită și populația provin din Global Human Settlement Layer al JRC (epoca 2020, celule de 100 m), însumate în perimetru: o estimare a ceea ce era acolo, nu un bilanț al pagubelor.

Cum facem fișele: metodologie

De unde vin aceste date

Perimetrul provine din Global Wildfire Information System (GWIS) al Copernicus, care îl reconstituie din punctele fierbinți ale senzorilor MODIS și VIIRS și îl publică sub licența CC BY 4.0. Nu este măsurat pe imagine ca în Europa, deci este o estimare. Punctele fierbinți provin de la senzorii VIIRS ai sateliților Suomi-NPP și NOAA-20, distribuite de NASA FIRMS cu pixel de 375 de metri. Limitele administrative provin de la geoBoundaries ADM2 (Public Domain). Suprafața pe localitate este calculată de WorldFires prin intersectarea perimetrului cu aceste limite, deci poate diferi de cifra oficială a fiecărei țări.