Sari la conținut
worldfires
AO · Angola · –

Incendiul de la Quipungo, septembrie 2024 Quipungo

Stins · ultima detecție 13 sept. 2024, 11:57 UTC

Focul a pornit pe 9 septembrie 2024 în Quipungo, Angola, iar sateliții l-au văzut arzând timp de 5 zile. Sistemul mondial GWIS al Copernicus a reconstituit din punctele fierbinți un perimetru ars de 5.660 hectare, împărțit între o singură comună.

Este al 38-lea ca mărime din Huíla din 2016 (din 46 cu pagină). Al 97-lea din Angola în 2024, din 135.

Suprafață arsă
5.660ha
perimetru GWIS (Copernicus)
Durată
5zile
9 sept. 2024 – 13 sept. 2024
Comune afectate
1
comune
A început pe
9 sept.
2024
Focare termice
157
într-un singur focar: 71 MW
Pericol la început
72
Foarte extrem · indice FWI
Putere medie zilnică
490MW
puterea detectată pe zi, în medie

Unde a ars

FOCARE PE ZI 9 sept.13 sept.
13 sept. 2024

Cum a evoluat, zi de zi

10 sept. 2024 · 108 MW · 17 11 sept. 2024 · 330 MW · 36 12 sept. 2024 · 977 MW · 52 13 sept. 2024 · 547 MW · 52
10 sept. 11 sept. 12 sept. 13 sept.

Puterea radiativă detectată în fiecare zi, în megawați, și numărul de focare. Bara magenta marchează ziua de activitate maximă.

Pe ce vreme a ars

35°maximă
44km/h · rafală maximă
8%umiditate minimă

Nu plouase (1 mm sau mai mult) de peste două luni când a început. După incendiu a venit ploaia: 1,1 mm pe 23 sept..

Zona mai arsese

47 % din perimetru se suprapune cu incendii anterioare înregistrate din 2016: 1.562 ha în 2016, 680 ha în 2017, 412 ha în 2018, 1.146 ha în 2020, 145 ha în 2023. O parte a ars de mai multe ori, de aceea cifrele fiecărui an însumează mai mult decât cele 2.671 ha care arseseră deja.

Cât de mare este?

5 km
A ars echivalentul a 24 % din suprafața pe care o are București (57 km² față de 236 km²).

Limita: București — geoBoundaries · World Bank (CC BY 4.0).

Se compară mărimea, nu locul: cele două forme sunt la aceeași scară, cu nordul în sus, centrate una peste alta.

Ce s-a întâmplat în fiecare comună

  1. Quipungo a început aici
    5.701 ha a ajuns pe 10 sept.
    0,7 %

Suprafața arsă în fiecare localitate, din intersectarea perimetrului GWIS cu limitele administrative. Distanța este de la punctul care marchează centrul fiecărei zone la cel mai apropiat foc: că a rămas la un kilometru nu înseamnă că a ajuns la case.

Oameni și clădiri în perimetru

GHSL 2025
Suprafață construită< 0,1 ha
Locuitori< 20

În perimetru nu exista o suprafață construită notabilă și aproape nimeni nu locuia acolo (GHSL 2025, estimare din satelit).

Este o estimare pe celule de 100 m, făcută din imagini satelitare și recensăminte: nu înseamnă că au ars case sau că au existat victime. Perimetrul include și zone care nu au ars. Epoca 2025 din GHSL este o proiecție făcută cu date din 2020 și anterioare.

Sursa: Global Human Settlement Layer (GHS-BUILT-S și GHS-POP R2023A), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, © Uniunea Europeană, CC BY 4.0. Suma din perimetru calculată de WorldFires. human-settlement.emergency.copernicus.eu

Vremea zi de zi

Reanaliza ERA5 a ECMWF în punctul incendiului, referința pentru vremea trecută, și indicele canadian de pericol FWI, același folosit de Copernicus, calculat de WorldFires cu aceste date. Zilele următoare merg până la prima ploaie.

Open-Meteo.com (CC BY 4.0) · Copernicus Climate Change Service (ERA5)

A pornit cu FWI extrem: 68 % din suprafața din Angola Aer foarte uscat: 40 % din suprafața din Angola 60 de zile fără ploaie: 84 % din suprafața din Angola

Zi Maximă Umiditate min. Rafală max. Ploaie Pericol (FWI)
9 sept. 33,1 °C 8 % 38 km/h 0,0 mm Foarte extrem 72
10 sept. 33,7 °C 8 % 41 km/h 0,0 mm Foarte extrem 74
11 sept. 33,2 °C 10 % 44 km/h 0,0 mm Foarte extrem 80
12 sept. 35,2 °C 10 % 36 km/h 0,0 mm Extrem 66
13 sept. 35,1 °C 14 % 35 km/h 0,0 mm Foarte ridicat 50
14 sept. după 33,5 °C 17 % 28 km/h 0,0 mm Foarte ridicat 44
15 sept. după 35,6 °C 13 % 37 km/h 0,0 mm Extrem 65
16 sept. după 34,6 °C 10 % 33 km/h 0,0 mm Extrem 57
17 sept. după 33,9 °C 13 % 31 km/h 0,0 mm Foarte ridicat 49
18 sept. după 34,3 °C 11 % 31 km/h 0,0 mm Extrem 53
19 sept. după 34,4 °C 13 % 41 km/h 0,0 mm Extrem 52
20 sept. după 33,6 °C 12 % 28 km/h 0,0 mm Extrem 54
21 sept. după 34,1 °C 9 % 34 km/h 0,0 mm Extrem 63
22 sept. după 35,6 °C 11 % 38 km/h 0,0 mm Extrem 66
23 sept. după 31,3 °C 31 % 34 km/h 1,1 mm Foarte ridicat 49

Gemenii săi: au pornit pe aceeași vreme

A pornit cu un FWI de 71,5 și o umiditate minimă de 8 %; înainte: peste două luni fără ploaie. Incendii din zonă pornite pe o asemenea vreme din 2016: 30.

FWI la pornire 71,5
Umiditate minimă 8 %
Zile fără ploaie 60+
acest foc gemeni aleși restul zonei
Aproape identiciAsemănători

Contururile celor mai asemănători gemeni

Incendiul de la Quipungo, august 2019
10.003 ha 7 zile FWI 71,0 Umiditate min. 9 % la 19 km, în 2019

Prima ploaie (1 mm sau mai mult) după final: niciuna în următoarele zece zile.

Ce s-a întâmplat cu ei

9 zile
durată mediană
6.838 ha
suprafață mediană
17 %
au trecut de 10.000 ha
—
ploaia de la final (mediană; au avut-o 0 din 30)

A ars o suprafață asemănătoare cu a gemenilor săi (5.660 ha față de o mediană de 6.838 ha) și a durat 5 zile, față de 9 zile.

La niciunul n-a căzut 1 mm în cele zece zile de după final: toți s-au stins fără ploaie.

Este o bancă de cazuri analoage: arată ce se întâmplă de obicei, nu ce se va întâmpla. Sub 15 gemeni nu dăm cifre. Cum calculăm

Cum s-a terminat

1,1 mmprima ploaie
23 sept.la 10 zile după final
44km/h · rafală max.

A fost considerat încheiat pe 13 sept., iar pe 23 sept. au căzut 1,1 mm. Nu știm dacă l-a stins ploaia sau intervenția. Niciunul dintre cei 30 gemeni ai săi n-a avut ploaie la final.

Meteo de pe pagină: Open-Meteo.com (CC BY 4.0) · Copernicus Climate Change Service (ERA5)

Cum se alege un geamăn

  • Aceeași zonă: incendii deja încheiate la mai puțin de 250 km de acesta, din 2016.
  • Același start: se compară FWI din prima zi, umiditatea minimă din acea zi și zilele consecutive fără ploaie de dinainte. Cursorul stabilește cât pot să difere.
  • Doar pagini cu date meteo definitive (reanaliza ERA5), calculate la fel ca ale acestui incendiu; rămân pe dinafară arderile agricole sau de pășuni și paginile cu date în verificare.
  • Rămân pe dinafară cele care ardeau în același timp cu acesta (cu o săptămână înainte sau după): au aceeași perioadă de vreme și nu contează ca precedent.
  • Se ordonează după asemănare și se desenează contururile primilor cinci.

Cum calculăm

Înainte și după, din satelit

Trage linia ca să compari același teren înainte de incendiu și după.

Înainte · 2 sept. 2024
După · 20 sept. 2024

Dacă ziua e înnorată, schimbă data: fiecare satelit trece o dată pe zi. În culori false, arsura apare maro sau roșiatică.

Fumul

CAMS · Copernicus

Pe 14 septembrie 2024 aerul de lângă foc a ajuns la 37 µg/m³ de PM2,5. Media zilei a fost 21: de 1,4 ori valoarea zilnică recomandată de OMS (15).

Vârf de PM2,537 µg/m³
Zile peste prag2 zile
PM1054 µg/m³
Grosime optică1,14
7 sept.9 sept.11 sept.13 sept.15 sept.
Bun Acceptabil Moderat Rău Foarte rău Extrem

Particule din modelul CAMS al Copernicus în centrul perimetrului; nu sunt măsurători din fiecare localitate. Bara deschisă este maximul celei mai rele ore, cea închisă media zilei.

Open-Meteo.com (CC BY 4.0) · Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS)

Tabelul detecțiilor · 157Fiecare focar termic din satelit, unul câte unul, cu ora, satelitul, puterea și coordonatele.
⬇ Descarcă CSV Orele în UTC. Fiecare detecție este un pixel de 375 m: un incendiu mare produce sute pe trecere.
Data și oraSatelitFRP (MW)LatLon

Alte incendii din zonă

Toate incendiile din Angola

Întrebări frecvente

Cât a durat incendiul de la Quipungo?
GWIS (Copernicus) îl datează între 9 septembrie 2024 și 13 septembrie 2024: 5 zile între primul și ultimul punct fierbinte al perimetrului.
Ce suprafață a ars?
Perimetrul reconstituit de GWIS (Copernicus) din punctele fierbinți are 5.660 hectare (56,6 km²). Este o estimare: cifrele oficiale ale fiecărei țări pot diferi.
Ce comune au ars?
Focul a intrat doar în Quipungo (5.701 ha, 0,7 %).
Cum a fost vremea?
În timpul incendiului s-au atins 35,2 °C, o umiditate minimă de 8 % și rafale de 44 km/h. Pericolul de incendiu (FWI) a ajuns la 80, clasa Foarte extrem.
De unde vin aceste date?
Din perimetrul ars GWIS (Copernicus), punctele fierbinți VIIRS de la NASA FIRMS și limitele administrative din Angola (geoBoundaries). Nu este un raport oficial.
Cum s-au terminat incendiile pornite pe o vreme asemănătoare în această zonă?
Incendii la mai puțin de 250 km pornite din 2016 cu FWI, umiditate și perioadă secetoasă asemănătoare: 30. Durata lor mediană a fost de 9 zile, iar suprafața mediană de 6.838 ha; 17 % au trecut de 10.000 ha. La niciunul n-a căzut 1 mm în cele zece zile de după final: toți s-au stins fără ploaie.

Unde se verifică

O detecție din satelit nu este un raport oficial. Cifrele definitive și starea incendiului sunt publicate de serviciul de urgență al fiecărei țări.

Verificare din satelit

Istoricul acestei fișe Modificări de suprafață, date, nume, registru oficial sau fișe unite, comparate în fiecare noapte din 24 octombrie 2026.

Ceva nu se potrivește în această fișă?

Fișa este făcută din date satelitare și registre oficiale și uneori greșește: date greșite, localitatea greșită, două incendii unite sau ceva ce nu a fost un incendiu de vegetație. Dacă știi incendiul îndeaproape — locuiești acolo, l-ai văzut, ai lucrat la stingere sau l-ai relatat ca jurnalist —, spune-ne ce s-a întâmplat de fapt și vom verifica.

Semnalează o eroare
Ce crezi că este greșit?

Vom folosi e-mailul doar pentru a-ți răspunde la această semnalare. Confidențialitate.

De unde știm asta
  • Perimetru: GWIS (Copernicus), reconstruit din focare termice, nu măsurat pe imagini.
  • Datele perimetrului: focarele VIIRS din interior nu le-au schimbat. 157 de focare VIIRS de la Suomi-NPP în aceste date.
  • Nu am asociat această fișă cu nicio înregistrare oficială.
  • Vremea: reanaliza ERA5 a Copernicus în punctul incendiului, în celule de circa 25 km.
  • Suprafața construită și populația provin din Global Human Settlement Layer al JRC (epoca 2025, celule de 100 m), însumate în perimetru: o estimare a ceea ce era acolo, nu un bilanț al pagubelor.

Cum facem fișele: metodologie

De unde vin aceste date

Perimetrul provine din Global Wildfire Information System (GWIS) al Copernicus, care îl reconstituie din punctele fierbinți ale senzorilor MODIS și VIIRS și îl publică sub licența CC BY 4.0. Nu este măsurat pe imagine ca în Europa, deci este o estimare. Punctele fierbinți provin de la senzorii VIIRS ai sateliților Suomi-NPP și NOAA-20, distribuite de NASA FIRMS cu pixel de 375 de metri. Limitele administrative provin de la geoBoundaries ADM2 (Public Domain). Suprafața pe localitate este calculată de WorldFires prin intersectarea perimetrului cu aceste limite, deci poate diferi de cifra oficială a fiecărei țări.